Strasbourg, DNA: La famille Pallady-Bobeica, d’origine moldave, a adopté le springerle.

TRADUCERE:
IMAGINI CU ANASON
Familia Pallady-Bobeica, de origine moldoveni, a adoptat springerle. Mama pregateste biscuitii albi, fiica, doctoranda mediteaza asupra simbolurilor sculptate pe forme, iar tatal, jurnalist, face imaginile.
Peretele bucatriei din apartamentul lor de la Strasbourg vorbeste despre atasamentul familiei la folclorul alsacian, dar si cel român.
Tatal si cei patru copii au venit in Alsace in 1999, impreuna cu Svetlana, profesoara, dar si
jurnalista. Ea venise sa faca o teza de doctorat la Universitatea din Strasbourg, despre paremiologie, adica studiul proverbului, in opera lui Panait Istrati, autor român de expresie franceza ; a sustinut teza de doctorat sub conducerea eminentlui profesor Georges Kleiber, in 2007.
Svetlana Pallady-Bobeica prezida deasemenea Asociatia franco-româna Neo-Dacii Strasbourg, iar sotul ei, Gheorghe Bobeica, jurnalist independent, administreaza situl internet www. neodacii. com, unde relateaza despre actualitatea CoE si Parlamentului European.

Forme sculptate in lemn de par
Acum cinci ani, aceasta patisiera amatoare, care prepara 18 feluri de bredele, biscuiti alsacieni (Nota mea : anul acesta 29 !), a cazut intimplator sub sarmul formelor de springerle, utilizate pentru a « imprima » aluatul cu minutioase motive si sa faca biscuiti cu desene foarte fine, care au inalte simboluri filosofice.
Alaturi e vesela celebra decorata de Henri Lux, de ceramica in gres albastru de la Betschdorf, se adauga pe peretele de la bucatarie , de citiva ani si formele de springerle, cel mai des in lemn de par, unele rarisime, cit si copii in ceramica alimentara, caci originalele se pastreaza la muzee.
Reteta e simpla : 500g de zahar, 220g de ou, batut 20 de minute, apoi se aduga 500g de faina fina, si o lingura buna de anason prajit usor. Pentru realizarea biscuitilor, e putin mai complicat : « Biscuitii se fac dupa principiul picromigdalelor, spune Svetlana, intinzind foia de aluat intre doua rigle de 1cm de grosime, si imprimind forma cu un gest sigur. Apoi detaseaza biscuitul cu un poanson de forma biscuitului ; se pare ca are de doua ori mai multe poansoane decit forme, le are in doua geamantane mari, aduse la bucatarie cu acesta ocazie Maestria a venit incet : Svetlana intoarce biscuitul rumen si arata « piciorul »-« Cind piciorul se formeaza, inceamna ca gospodina e buna », si a trebuit timp ca sa ii reuseasca acesc bicuit capricios.
Fiica sa, Cezara Bobeica, 27 de ani, e profesoara de engleza si prepara o teza de doctorat despre Emblematica si arta secretului in cartea Minerva Britana de Henry Peacheam (1612), sub conducerea profsorului Jean-Jacques Cardin, la Universitatea din Strasbourg : « Lucram asupra emblematicii in perioada Renasterii in timp ce mama mea facea colectia ei si mi-a venit ideea sa ma interesez de simbolica formelor de springerle ». Oferiti pentru casatorii, ceremonii religioase si Craciun, springerle povestesc despre viata pamintului, viata spirituala si tradiditii, despre cupluri, dragoste si faminie. Germane, elvetiene, alsaciene, sprengerle au cunscut epoca de aur din secolul XVI pina la sfirsitul secolului XIX. Luate cu ei de emigrantii germani, aceste forme au ajuns si in SUA. In statul Pensilvania, in orasul Strasbourg, exista un magazin de springerle. « Se cunosc nu prea multe lucruri despre sculptorii de springerle, se presupune ca se faceau aceste sculpturi la comanda. Ar fi interesant de studiat mai profund simbolica acestor forme aparute de-a lungul riului Rhin, nu departe de imprimeriile care abea apareau, »- observa Cezrara Bobeica care crede ca « Imaginile pot sa se citesca nu doar sa se privesca ».

O experienta meditativa
Inainte de a fi consumate, springerle se « privesc, sunt admirate, oferite ca cadou si lasa loc unei experiente meditative », -rezuma Svetlana Pallady.
In iunie 2017, la al XI-lea congres al emblemistiolor de la Nancy, Cezara Bobeica a prezentat un articol despre springerle, iar mama ei a acompaniat-o pentru a iluctra prezentarea cu springerle copti poaspat pentru acesta ocazie. Cind a deschis cutia ca sa puna springerle pe masa destinata expozitiei, un moros imbatator de anason a gidilat narile participantilor, mai ales a celor japonezi, care au fost incintati sa descopere ca emblemele nu doar se pot admira, ci si consuma, isi aminteste cu placerea Svetlana Pallady, doctor in lingvistica, ea nu pregeta sa laude biscuitii ei iubiti : « Bucataria e deasemenea o arta, iar cu springerle ea atinge perfectiunea ».
Strasbourg
Myriam Ait- Sidhoum Video de Gheorghe Bobeica 24 decembrie 2017

(Visited 1 times, 1 visits today)