Străini cu mii de mașini ”în proprietate”, conduse de moldoveni și ucraineni

Miliarde care nu ajung în bugetul public, infracțiuni de ordin rutier fără niciun vinovat identificat, înghesuială la punctele de trecere a frontierei și sute de mii de șoferi care conduc în țara lor mașini înregistrate peste hotare. Aceasta este realitatea deloc îmbucurătoare, caracteristică atât Republicii Moldova și Ucrainei.

Jurnaliștii au mers pe urmele intermediarilor polonezi, care contra unei sume de bani înregistrează, în numai câteva minute, orice mașină pe numele unui proprietar fictiv.

Zeci de ore în rând

În punctele de trecere a hotarului dintre Ucraina și Polonia mai mereu mașinile stau în rânduri parcă interminabile. De exemplu, dacă alegi să mergi în Uniunea Europeană pe la ”Rava-Ruska”, ai toate șansele să stai în rând zeci de ore. La alte puncte de trecere de frontierei situație și la gravă.

Șeful punctului vamal, Orest Kobryn, susține că situația creată este ”meritul” automobiliștilor șmecheri din regiune, care folosesc o lacună legislativă în interes personal.  Potrivit funcționarului, 50 la sută dintre vehiculele care stau la coadă se deplasează peste hotar în regim de tranzit.

Ucrainenii inventivi folosesc, de fapt, o schemă cât se poate de banală, fiind favorizați de Convenția de la Istanbul, semnată și ratificată de statul ucrainean. Documentul, gândit pentru a ușura deplasarea diplomaților și oamenilor de afaceri, obligă statele semnatare să permită mașinilor înregistrate în alte țări să circule pe teritoriul lor.

Schema simplă, care avantajează șoferii ucraineni, funcționează după cum urmează: Mașina este cumpărată din străinătate. Un intermediar, contra unei sume de bani, acceptă să devină co-proprietar fictiv al mașinii. Mașina este înregistrată în străinătate, iar în Ucraina aceasta va circula în regim de tranzit, iar toate astea sunt necesare pentru a nu achita taxele de devamare și import. Toate acestea cu o singură condiție: Mașina trabuie să părăsească teritoriul ucrainean odată la zece zile.

Potrivit șefului Serviciului Vamal din orașul ucrainean Lvov, Levko Prokopciuk, numai în ultimele patru luni ale anului 2016, în Lvov, aproximativ 30 000 de mașini, de aproximativ 480 000 de ori, au trecut hotarul cu Polonia. La nivel de stat, numărul este mult mai mare.

Taxele mari descurajează șoferii

Cele mai modeste calcule arată că, urmare a înregistrării mașinilor peste hotare, în bugetul Ucrainei nu au ajuns sume care se ridică până la câteva miliarde de hrivne. Șoferii ucraineni care conduc mașini înregistrate în Polonia își argumentează alegerea prin faptul că în Ucraina taxele sunt prea mari ca să și le poată permite.

Până de curând, și șoferii moldoveni nu întâlneau vreun impediment în a-și înregistra mașina peste hotarele Republicii Moldova, chiar dacă în continuare urmau să se deplaseze cu mașina la baștină. Mai mult decât atât, aceștia nici măcar nu aveau obligația de a părăsi teritoriul țării odată la câteva zile, ca în cazul ucrainenilor. Și în acest caz, șoferii și-au motivat decizia prin faptul că astfel nu sunt nevoiți să achite taxe mult prea mari pentru buzunarul lor (TABEL TAXE).

Faptul că, în aceste condiții, înregistrarea mașinilor peste hotarele Republicii Moldova s-a transformat într-o întreagă industrie o recunoaște chiar fostul președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe din Republica Moldova, Veaceslav Ioniță.

”Condiții favorabile pentru a aduce daune bugetului de stat, chiar dacă la bază au fost cele mai bune intenții, au fost create în 2012. Atunci, cetățenii moldoveni care veneau acasă la sărbători cu mașini cu plăcuțe de înmatriculare străine trebuiau să lase la hotar sute și chiar mii de euro sub formă de depozit, echivalentul taxelor vamale. Asta se întâmpla, de exemplu, chiar și dacă veneau doar la sărbătorile de Paște în Moldova. De obicei, aceștia aveau sumele în valută, în timp ce gajul urma să fie lăsat în lei. La schimbul valutar ei pierdeau foarte mulți bani, pe lângă disconfortul creat. Atunci, în ajunul sărbătorilor de Paști, am decis să anulăm această obligație. I-am scutit pe cetățenii moldoveni de plata depozitului și totodată am deschis ușa pentru oameni lipsiți de scrupule, care au identificat astfel o oportunitate de a aduce în Republica Moldova mașini fără plata taxelor”, susține Ioniță.

Fostul demnitar recunoaște că ulterior fenomenul a scăpat de sub control. ”După înlăturarea obligativității de a achita gajul la hotar, în următoarele zile, zeci de mii de mașini au fost aduse în Republica Moldova sub pretextul că este vorba despre moldoveni veniți acasă de sărbători. Ulterior, a fost creată o întreagă industrie care a făcut posibilă transportarea în Republica Moldova a numeroase mașini înregistrate în țările baltice și Bulgaria”, a mai adăugat Ioniță.

Totuși, în decembrie 2016, în perioada în care jurnaliștii documentau acest material, în Parlamentul Republicii Moldova au fost adoptate o serie de modificări legislative care impuneau termenul de numai 180 de zile pe an în care o mașină cu numere străine poate circula pe teritoriul Republicii Moldova fără a achita taxele de import și alte plăți aferente. Mai mult de 180 de zile pe an, pe teritoriul Republicii Moldova vor putea circula doar mașinile conduse de cetățeni străini, condiția fiind ca aceștia să deţină un permis de conducere în țara de origine și să achite vinieta în sumă de 180 de euro pentru fiecare 180 de zile în care automobilul se află pe teritoriul Republicii Moldova.

Mașini mai multe decât localnici

Mergem în Polonia pentru a vedea cu ochii noștri cum lucrează acești intermediari. Jurnaliștii din regiune nu o singură dată au investigat schemele ce țin de înregistrarea fictivă a mașinii pe numele cetățenilor polonezi.

Una dintre scheme a fost investigată de jurnalista Olearka Beată, din orașul Pshevorsk. Tânăra se interesează de subiecte ce țin de banii bugetari și activitatea funcționarilor polonezi. De tematica referitoare la înregistrarea automobilelor, Beată s-a ocupat urmare a numeroaselor rugăminți ale cititorilor. Jurnalista e neliniștită de faptul că imperiul „rezolvacilor” polonezi activează ilegal, primind de la ucraineni câte 400 de euro pentru serviciul prestat. Astfel de „comercianți”, spune jurnalista, sunt câtă frunză și iarbă. „Ei nu achită nicio copeică în serviciul nostru fical și aceasta este o infracțiune, pentru că într-o astfel de situație polonezii rămân în pierdere. Lucrez deja de un an la „Super Express”, anterior am fost jurnalistă în media locală. De asemenea, am un site în Pshevorsk”. E absurd când cineva singur este co-proprietarul a două mii de mașini, în esență – a unei întregi flote. În același timp, el este șomer. E scandalos. Acești oameni sunt oficial șomeri, iar în realitate vin în birouri de comunicații și înregistrează zilnic automobile, încasând diverse sume. Totul depinde de om – pe această piață e concurență”, explică starea de lucruri jurnalista.

De exemplu, Voievodatul Subcaptic, vecin cu Ucraina, este cunoscut în întreaga lume datorită orașului Lantsut. Castelul local al hatmanilor Potoțki, una din cele mai mari colecții de carete din Europa, îi atrag și pe turiștii ucraineni. Însă nici pe departe patrimoniul istoric nu este lider în privința atragerii numărului de turiști.

În micile orașe Pshevorsk, Liubaciov și Iaroslav nu sunt monumente remarcabile de arhitectură ca în Lantsut. Însă ucrainenii și chiar moldovenii vin de câteva ori mai mulți aici, la piețele poloneze de automobile.

„Acesta e automobilul soției mele, îl vindem unui ucrainean, el își caută o mașină”, își arată maşina Marek, din Liubaciov. Lângă el se agită un tânăr. E Sveatoslav, din Ucraina. El intermediază achizia şi înregistrarea de mașini la comandă. A venit cu partenerii săi și caută în Polonia un BMW nou, pentru un client.

“Am dat de acest salon auto. Aici, desigur, este cu mult mai ieftin decât la noi și merită să cumperi, doar că există un impediment — să traversezi frontiera”, povesteşte Sveatoslav analizând automobilul.

Șoferul spune, că aici e destul de scump, dacă mergi mai departe de hotare, poți economisi chiar mai mult. “Mai aproape de Germania, ele sunt mai ieftine“.

Vânzătorii polonezi au clienţi stabili, care sunt, la rândul lor, intermediari ucraineni. Lor le fac chiar reduceri. „Această mașină o ofer tinerilor din Ucraina cu 450 dolari, se laudă Marek.

Vânzătorul povestește că, împreună cu partenerul său aduc aici mașini, iar ucrainenii le cumpără ca pe pâinea caldă: “De exemplu, acest ML. Proprietarul este colegul meu, Pavel, îi invit pe ucraineni să cumpere un astfel de automobil

Aceste piețe auto sunt răspândite pe întreg teritoriul Poloniei — până la frontiera germană. Aici automobilul poate fi cumpărat de două sau chiar de trei ori mai ieftin decât în Ucraina sau Moldova.

Apoi urmează înregistrarea. În Voievodatul Subcarpatic, învecinat cu Ucraina, aceasta poate fi făcută practic oriunde. În așa-numitele secții de comunicații — analoage ale Direcțiilor ucrainenen de Calificare a Conducătorilor Auto – „rezolvacii” sunt la fiecare pas. De exemplu, în Pshevorsk.

Am găsit uşor mai mulţi intermediari

În Polonia găsim fără probleme o persoană care să ne ajute să înregitrăm un automobil acolo. Ne apropiem în calitate de clienți, toate discuţiile fiind înregistrate.

Înregistrez. Așteptați”, spune Andjei Cihon, care merge pe coridoarele instituției publice ca în firma sa privată. Aici îl cunosc toți angajații, periodic el aleargă în cabinetul șefului. Cu toții este amabil, glumește și povestește bancuri.

– Unde să aștept, pe stradă?  – Așteptați aici. Actele pe automobil le aveți la dstră?   – Da, jos.  – Aduceți actele și tăblițele de înregistrare;  – Înțelegeți ucraineana?  – Te înțeleg foarte bine”, este dialogul scurt care dă de înţeles că vom rezolva uşor solicitarea de a înreagistra maşina în Polonia.

Direct în sediul unei structuri de stat, „rezolvacii” polonezi activează deschis, fără să se ascundă. „– Cât trebuie să aștept? – 15 minute; – Ce trebuie să prezint? 500 de zloți, iar asigurarea?  – Nu știu;  – Asigurarea e la soția dstră? – Da, femeia vă va povesti”

Aproximativ trei mii și jumătate de grivne, și aveți numere poloneze. Vrem totuşi să ne

– Domnule Andjei, dar acolo sigur nu vom avea nicio problemă? – Ce fel de problemă? Îți explic doar că mă ocup cu aceasta deja de 10 ani. – Și mai sunt și alte mașini înregistrate pe dstră?  – Iată acum sunt înregistrate aceleași numere, vreau să le pun. Uneori înregistrez opt bucăți la ai voștri (ucrainenilor)”

Când jurnaliștii și-au prezentat legitimațiile, intermediarii au început să se comporte agresiv, iar apoi pur și simplu au dispărut. În zadar alerga jurnalistul după Andrei. El refuza să intre în contact. ”Nu te apropia”, a fost tot ce-a putut spune Andjei.

În secția de comunicații a altui oraș – Iaroslav, e un asemenea flux de doritori, încât tot ce contează părea să fie cât eşti dispus să plăteşti. Ne apropiem de cel mai prezentabil bărbat din încăpere, care ni se prezintă drept Artur Kshicinski. Bărbatul nu acunde – se ocupă cu aceasta de mulți ani şi pentru serviciul prestat solicită 500 de zloţi. Însă, ca și în situația precedentă, aflând că vorbeşte cu un jurnalist, intermediarul a refuzat să răspundă la întrebări.

În același timp, alt bărbat care ședea în vecinătate, s-a ascuns imediat. Este exact acel Ksystof Blok, despre care au scris multe jurnaliștii polonezi. El continuă să activeze mai departe.

Autorităţile nu au fost prea receptive

Am încercat să aflăm de la instituţiile de stat din Polonia ce cred aceştia despre activitatea intermediarilor. De exemplu, administraţia serviciului fiscal polonez din ținutul Iaroslav, Gzjegozj Peshko a început discuția prin a ne pune condiţii. Ni s-a interzis să filmăm, iar după ce a aflat la ce subiect am vrea să solicităm un comentariu ne-a anunţat că nu ne poate ajuta cu nimic şi ar trebui să ieşim din oficiul său chiar în acel moment.

N-am obținut răspuns nici în ținutul Pshevorsk. Şeful secției de comunicații, Tomash Kotlinski, văzându-ne, a început imediat să se îmbrace în grabă. Şi acest funcţionar a fost foarte reticent să vorbească despre polonezii ce înregistrează mașini cu miile. Aceeaşi reacţie a avut-o şi colegul său din alt oraș – șeful secției de comunicații din Liubacev — Ian Bednarcik. „- Sunt jurnalist din Lvov; – Cu jurnaliștii nu discut; – De ce? – Nu simt necesitatea; – Înțeleg, însă locuitorii Ucrainei și Poloniei vor să afle răspuns la unele întrebări pe care urmează să vi le adresăm;  – Nu”, ni s-a spus în grabă.

Neacceptând să răspundă la întrebările noastre, Ian Bednîrcîk ne-a trimis la şeful său, adjunctul conducătorului ținutului Liubacev. Cu toate că l-am informat din timp despre interviu, şi cu acest funcționar discuția a fost scurtă. După ce a negat că a primit o solicitare de comentariu din partea noastră, funcţionarul ne-a invitat să ieşim.

Beneficii de miliarde

Sunt și alte explicații ale prosperării imperiului „rezolvacilor” – beneficiul financiar al autorităților poloneze în urma înregistrării automobilelor.  Banii ajung în casieriile secțiilor de comunicații.

Conform calculelor activiștilor organizației “ZAVTRA”, în Ucraina se pot afla până la 1 milion de mașini cu înregistrare străină. Însă chiar dacă e să luăm în considerare cifre mult mai mici și să atribuim automobilelor numerele altor țări –  aproximativ vom obține în medie o cifră de 500 mii de mașini cu înregistrare poloneză. Înregistrarea unui automobil în Polonia costă 200 de zloți.

Calculele simple arată că ucrainenii doar pe înregistrare puteau plăti la  bugetul polonez 100 milioane de zloți sau 680 milioane de grivne. Dar și aceasta nu e tot.

Asigurarea anuală costă în medie 700 de zloți. Înmulțim cu posibilul număr al automobilelor – 500 mii – 350 milioane de zloți, sau 2 miliarde 380 milioane de grivne. De menționat că ultima sumă reprezintă încasările aiguratorilor polonezi doar într-un singur an.

În plus, anual de la fiecare mașină – 100 de zloți pentru inspecția tehnică – în total încă 50 milioane de zloți sau 340 milioane de grivne anual.

Modificări legislative

Chișinăul a adoptat recent o serie de modificări ale cadrului legal, care prevăd introducerea unui termen de doar 180 zile pe an, în decursul cărora  automobilele cu numere străine se pot deplasa pe teritoriul Moldovei fără plata taxelor de import. Dreptul de a circula pe teritoriul Republicii Moldova în decursul unei perioade mai îndelungate de timp îl vor avea doar automobilele conduse de persoanele ce locuiesc în străinătate, care dețin  permis de conducere în țara în care locuiesc și cu condiția achitării vinietei de 180  de euro la fiecare 180 de zile de aflare a automobilului în Moldova.

Astfel, problema evaziunii fiscale în bugetul de stat al Republicii Moldova poate fi soluționată transparent, iar meritele sunt atribuite actualului guvern. Cu toate acestea, autoritățile moldave nu au luat în calcul schema care funcționează deja în Ucraina. Se pare că există posibilitatea să nu pleci în general peste hotare și să te plimbi, la fel ca înainte, anul împrejur cu o mașină cu numere străine. Levko Prokipciuk, șeful vămii de la Lvov, ne inițiază în detalii: “Un străin intră cu mașina în Uraina. Mai departe transmite automobilul în folosință unui ucrainean”.

Mai multe informaţii ne-a dat Iurii Tanasiiciuk, activist pentru drepturile omului, care călătorește deseori peste hotare și nu o dată a observat cum funcționează schema: “Ucrainenii se folosesc de serviciile unui cetățean străin, de regulă e vorba de păturile de jos ale populației. Pentru o astfel de intrare se achită între 50 și 120 dolari, și cetățeanul străin aduce automobilul în Ucraina”.

Aşa se întâmplă, la fel, în Polonia. Orășelul de frontieră Medîka se află imediat după bariera grănicerilor polonezi. Și cu toate că nu e vorba de Ucraina, bannerele magazinelor și anunțurile sunt în ucraineană. La doar câteva sute de metri cărăușii de țigări și vodcă propun marfă pentru toate gusturile.

Însă noi avem nevoie de altceva. Ne apropiem de supraveghetorii de la parcare, paznici, întrebăm vânzătorii. Îi căutăm pe cei care ne-ar organiza o trecere a mașinii cu un cetățean străin – pe durata unui an.

Peste câteva minute ni se indică o pizzerie modestă. Cică acolo vom fi ajutați. După colțul ei, un tânăr ce nu ieșea în evidență prin nimic i-a chemat pe jurnaliștii noștri. Omul este informat — el știe cât și cine trebuie de „uns”. Pentru a-și crește autoritatea în ochii noștri, Bogdan, așa s-a prezentat tânărul, ne povestește despre nuanțele business-ului.

– Ce vrei? – Un polonez vreau. – Acum, pe acest segment de frontieră, oamenii nu trec așa. Acum nu găsești pe nimeni. Trec prin Slovacia în Transcarpatia. Uite care e situația. Îți pot rezolva problema cu 400 — 450 de dolari. Mașina va fi trecută pe un slovac, un european, vei vedea cine va fi în mașină. – Dar cât trebuie să dau? – În partea ucraineană? Ca să treci fără procură: 100 de grivne grănicerului, 200 de grivne — ofițerului de înregistrare a pașaportului și 400 de grivne – vameșului. – Shegini. E frontieră, prin ea au trecut 70 la sută din mașinile care se îndreaptă spre Ucraina acum

Solicitări rămase fără răspuns

În Ucraina, automobiliștii care nu vor să-și demaveze automobilele și să plătească taxe oficiale s-au unit într-o organizație obștească cu denumirea expresivă “Asociația vest-ucraineană a proprietarilor de automobile de tranzit”. Astfel de asociaţii, chiar dacă nu sunt oficializate, există şi la Chişinău.

În ambele cazuri, atât cetăţenii Republicii Moldova, cât şi ai Ucrainei, susţin că merg cu mașini înregistrate în străinătate și nu își devamează automobilele dintr-un motiv banal – nu au bani.

„Conform diferitor calcule, în Ucraina pot fi până la un milion de automobile”, conchide liderul asociaţiei de profil din Ucraina. Aritmetica e simplă. Dacă înmulțim numărul acestor automobile chiar cu suma mică a taxelor și impozitelor — 1000 de dolari, obținem 26 miliarde de grivne care nu ajung în buget. În Republica Moldova, numărul maşinilor înregistrate intenţionat peste hotare, spun experţii în domeniu, s-ar ridica până la 150-170 de mii de unităţi de transport. Şi în acest caz, bugetul fiind păgubit de sute de milioane de lei.

Cifra, însă, este una neoficială. Asta, pentru că în Moldova, poliția de frontieră a refuzat să ne comunice numărul de automobile cu numere străine, care au intrat în Moldova din 2012 până în prezent și numărul automobilelor care se află în Moldova pe un termen ce depășește o lună de zile. Instituția a făcut trimitere la caracteristicile tehnice ale sistemului informațional integrat, care ar fi făcut imposibilă oferirea informației solicitate. La fel, nu am reușit să primim răspuns de la Inspectoratul General al Poliției în decurs de trei luni, deși  am expediat o solicitare prin intermediul unei scrisori recomandate. Ulterior, la telefon, reprezentanții serviciului de presă al instituției au confirmat primirea solicitării de informație, care ar fi fost redirecționată Inspecției Naționale de Patrulare. Aici ne-au oferit foarte multe numere de telefoane, la care nu răspundea mult timp nimeni, iar apoi ne-au spus că nu știu nimic de solicitarea noastră.

Proprietarii automobilelor înregistrate în străinătate sunt șantajați

Şi Sandu Panuș, activist din Moldova, consideră că problema de bază rezidă în impozitele uriașe percepute de stat pentru importul automobilelor.

“Am un automobil înregistrat peste hotarele țării. De ce nu? Nu este ilegal și am decis să fac asta pentru că în Moldova tarifele sunt foarte mari. Nu este normal sau, cel puțin, inexplicabil, mai ales luând în calcul faptul că Republica Molodva nu are industrie de producere a mașinilor.

Potrivit ectivistului, poate că ar fi explicabil dacă aceste impozite ar fi pentru automobilele de lux, însă paradoxul constă în faptul că totul se întâmplă exact invers. De exemplu, în Moldova, costurile pentru înregistrarea şi asigurarea unei mașini Volkswagen Golf 2.1 TDI se ridică până la suma de 2800 euro, în timp ce, în Bulgaria, șoferul va plăti 38 de euro.

Cât privește noile modificări legislative, adoptate la sfârșitul anului 2016, șoferii cu numere străine, care călătoresc cu automobile pe teritoriul Moldovei în perioada 1 ianuarie –  1 aprilie 2017 vor avea posibilitatea să se înregistreze cu o reducere de 70%. În aceste condiţii, există voci care susţin că inițiativa creează inegalitate.

„De ce șoferii responsabili, care au pălătit întodeauna impozitele, trebuie să achite toată suma, în timp ce alții beneficiază de reduceri? În afară de aceasta, probleme au și șoferii cu automobile mai vechi de 10 ani, înregistrate peste hotarele țării. În prezent, Moldova nu poate să le înregistreze și, din cauza noii interdicții, cetățenii nu pot să le folosească”, susține Sandu Panuș.

Ne-am dus la sediul Direcției de Calificare a Conducătorilor Auto Î.M. Registru pentru a discuta cu şoferii despre noile modificări legislative. Era perioada în care şoferii primeau 70 la sută reducere la înregistrarea maşinilor. Oportunitatea a creat cozi la ghişee, aşa că nu ne-a fost greu să identificăm şoferi care să ne ajute să înţelegem cum stau lucrurile.

Curios este faptul că doi șoferi din Republica Moldova, care au dorit ambii să-și păstreze anonimatul, ne-au spus că intermediarii pe numele cărora și-au înregistrat automobilele, cer acum de la ei sume mari de bani pentru a radia automobilele din țara lor înscrise pe numele lor, ca șoferii moldoveni să aibă posibilitatea de a le înregistra în Moldova, și încă rapid, cu reducere.

În alt caz, șoferul moldovean mărturiseşte că a riscat dosar penal după tentativa de a traversa frontiera, unde organele de drept l-au anunțat că el folosea la momentul respectiv numere de înmatriculare neînregistrate în nici un stat din lume. Nu vrea nici el să îşi dezvăluie identitatea, deoarece, spune el, pentru a nu ajunge să fie cercetat penal a trebui să pună în plic o mie de dolari. Nu se mândreşte cu gestul său, dar nici nu crede că într-o situaţie similară va proceda altfel. Această situație paradoxală ar fi fost posibilă pentru că o persoană intermediară poate oricând declara că mașina nu este funcțională, cerând  scoaterea ei de la evidență în țara sa, fără a-l informa pe șoferul din Moldova sau Ucraina. În aceste condiții, orice folosire ulterioară a acelor numere de înmatriculare se consideră infracțiune.

Investigaţia este realizată în cadrul Proiectului „Shining a Light on Corruption in Moldova” desfăşurat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice şi Freedom House, cu sprijinul financiar al Ministerului de Externe al Regatului Norvegiei.

Autori: Taras Zozulinskyy & Anastasia Cucuruz

(Visited 1 times, 45 visits today)

Leave a Reply

avatar
  Subscribe  
Notify of