Gînduri juvenile despre activismul civic

Activismul civic reprezintă un tip de muncă pentru beneficii imateriale, prin care acel individ își pune toată silința pentru a curăța zona sau țara de fărădelegile constatate imediat sau anterior.
Rata criminalității este constatată de acel om care cunoaște, în mare parte, toate drepturile omului și toate legile statului prevăzute de Codul Penal și de Constituția României, la fața locului sau de la distanță.
În prealabil, POLIȚIA ROMÂNĂ, JANDARMERIA ROMÂNĂ și ARMATA ROMÂNĂ au obligațiunea comună și precisă de a ocroti toate drepturile omului, indiferent de statutul social pe care îl are și de caracteristicile etnice sau rasiale pe care le poartă zi de zi.
Activistul civic are datoria de a ajuta toți civilii cinstiți din comunitate, ocrotindu-le drepturile și interesele.

În timpul lucrului, activistul civic nu are voie să insulte, să jignească sau să agreseze verbal ori fizic un cetățean, indiferent dacă acesta este infractor sau legal.
El trebuie să fie un cetățean model în societate și să dea dovadă de un comportament cu grad înalt de civilizație, indiferent de locul desfășurării activismului civic.
Omul activist are dreptul fundamental și neîngrădit de a accesa toate informațiile video și audio, pentru a-și desfășura lucrul în cele mai bune condiții.
De obicei, atunci când el nu poate face față de unul singur, are obligația de a chema întăriri, fiind și aceia activiști laolaltă cu POLIȚIA sau JANDARMERIA.
În timpul exercițiului funcțiunii, trebuie ca acesta să aibă, în mod obligatoriu, elementul indispensabil și acela numit – BUNUL SIMȚ.
Filmatul și înregistratul trebuie să se efectueze în cantități suficiente și în toate condițiile legii, garantate de Constituție.
Abuzul de putere sau de filmare este strict interzis.

Orice fel de exces este dăunător, tocmai și în cazul filmărilor sau al înregistrărilor în timpul lucrului, din punctul de vedere al corectitudinii civice.