De obicei, refugiaţii încearcă se se descurce singuri în engleză, cu google translate sau cu limbajul semnelor, pentru că suntem puţini translatori la Gara de Nord şi nu putem fi mereu la îndemînă. Vlad a vorbit chiar în limba lui maternă, română, şi de la asta i-au pornit necazurile. Femeile de la ghişeu s-au îndoit că ar fi refugiat, i-au cerut actele şi a pornit caruselul discriminării cu insulte şi alte ilegalităţi.
A trebuit să vorbim cu şefa casierelor, apoi cu şeful gării, să arătăm toate actele de pe lume ca să demonstrăm că el, tatăl a trei copii ucraineni, domiciliat de zeci de ani în Ucraina, plecat de acolo în timpul războiului, are dreptul să ia bilet cu reduceri ca pentru refugiaţi.
Şi au mai fost astfel de cazuri, mai ales dacă vorbitorul de română era sau părea rom/ă.
Curaj.TV – media alternativă 