Ne-au semnalat cetăţenii că primesc astfel de scrisori cu reclame, care se pretind documente oficiale.
Scrisoarea nu e nominală, deci, poate că firma n-a avut acces la date personale, doar a ştiut sau a dedus numărul căsuţei poştale, dar se adresează astfel de parcă ar fi de la administraţia locală sau furnizorul de servicii de apă şi canalizare.
Elena Balan s-a trezit într-o zi că nu este proprietară deplină a gospodăriei pe care a construit-o toată viaţa împreună cu suţul ei, decedat în anii 90. S-a judecat mulţi ani, dar nici acum nu poate folosi deplin casa şi lotul de pământ aferent, pentru că birocraţia de stat şi incompetenţa sau corupţia funcţionarilor îi pune piedici.
Locaşul de cult în continuare este inaccesibil pentru persoanele cu nevoi speciale, nu are WC cu acces public, în interior nici mască nu se poartă, aşa cum prevede legea, dar afară, în scuar, se fac repetiţii pentru o mare horă cu cruci şi lumânări
Alexandru Melnic a cumpărat acţiuni la Hotelul Chişinău, dara rămas şi fără bani, şi fără proprietate. În procesul de judecată a descoperit acte din care reiese că Dodon şi Chicu demult sunt la butoanele statului şi au fost complici la privatizări frauduloase.
Am fost la Ciorescu, suburbie a Chişinăului ca să vorbim cu mai multă lume nemulţumită de autorităţile locale, în special de prestaţia primarului Scripnic, reales acum un an. Dar am descoperit şi probleme pe care oamenii nu le cunosc, dar poate că le simt cu propria stare de sănătate.
Un grup de tineri cu iniţiativă, îngrijoraţi că prea multă lume poartă greşit sau nu folosesc deloc masca de protecţie împotriva SarsCov2, au ieşit în Piaţa Marii Adunări Naţionale cu cretă colorată şi a desenat pe asfalt o mască mare cu o inimă pe ea, ca să fie văzută şi de la Guvern, şi din transport, iar oamenii să înţeleagă că doar aşa putem face faţă pandemiei de covid19.
Ca să nu credeţi că numai biserica principală a mitropoliei ortodoxe din Moldova are probleme de accesibilitate, iată că şi catedrala catolică din Chişinău, care e în coasta Preşedinţiei RM, tot are rampa prea înclinată. Doar că nu e atît de lunecoasă şi nu duce la o uşă încuiată.
Am surprins pe drumurile publice din România un microbuz de pasageri înmatriculat în Republica Moldova, dar fără numere galbene, aşa cum au transportatorii autorizaţi de pasageri, iar şoferul poartă masca pe barbă, incorect şi periculos, nu doar pentru el, dar şi pentru pasageri
Aproape toate şantierele din Moldova arată astfel. În aşa condiţii, nu văd rostul finanţării Inspecţiei Muncii cu milioane de la bugetul public, dar şi alte instituţii de stat îşi demonstrează inutilitatea.
Am pornit azi spre Centrul naţional de asistenţă juridică garantată de stat ca să documentez un caz, pe drum am aflat de al doilea, la uşa încuiată a instituţiei am găsit încă un caz de nedreptate, dar statul, se pare, nu prea are nevoie de cătăţenii săraci, neajutoriaţi!
Andrei Sagaidac vine duminicile la Microfonul Liber ca să-şi verse năduful pe fosta soţie, poliţistul din Ciorescu, judecătorii care i-au examinat diverse cauze în instanţele de judecată din capitală.
Ghenadie Roşca e asistent la Centrul naţional de asistenţă juridică garantată de stat. Dar se pare că acea structură garantează mai degrabă răspîndirea nestingherită a noului coronavirus
Maria Marusic nu prea mai vrea să meargă la catedrala mitropolitană din faţa Guvernului RM pentru că e tratată cu dispreţ, dar am convins-o să mai încerce o dată, ca să ne convingem că locaşul de cult din secolul XIX, monument de arhitectură dat în folosinţă Mitropoliei Moldovei, nici nu este accesibil pentru persoane ca Maria, chiar dacă legea îi obligă pe toţi să accesibilizeze astfel de locuri.
Mai rău chiar, cînd a început să protesteze pentru că nu putea ajunge în faţa altarului, femeia nu dizabilităţi locomotorii a fost agresată de altă persoană în scaun rulant, apoi chiar doi preoţi au ieşit din catedrală şi au bruscat-o fizic şi verbal. Poliţia a apărut imediat la faţa locului, se pare că abuzul este investigat, dar nu ştim cît de hotărîte vor fi organele de drept să facă dreptate în acest caz evident de discriminare şi încălcarea drepturilor fundamentale ale omului.
Vara trecută am fost martorii cîtorva pedalări de grup cu tineri entuziaști de la Pepeni şi satele megieșe care folosesc bicicleta în mod curent sau ocazional. Acum vedem că pe strada principală din centrul comunei a fost desenată şi o pistă ciclabilă pe trotuarul nou renovat, care leagă autogara din localitate şi piaţa duminicală, aproximativ un kilometru lungime.
Alexandru Melnic îşi exprimă nedumerirea că unii candidaţi n-au ajuns să fie înregistraţi, iar cei care vor apărea în buletinul de vot sunt , în mare parte, foşti demnitari compromişi.