Instanţa foloseşte un local de pe timpul sovietic, care n-a mai fost reparat din mileniul trecut, şi moravurile angajaţilor sunt cam îndoielnice.
Categorie: Fără categorie
Comunicare
Cristi Danileț: Dacă lege nu e, societate nu e
În acest discurs filmat chiar într-o sală de judecată, Cristi Danileț ne prezintă importanța legii și a educație juridice pentru buna funcționare a societății. Cristi Danileț este judecător din anul 1998. A fost doi ani consilier al
Continuă lectura „Cristi Danileț: Dacă lege nu e, societate nu e”Zice că vor să-i ia casa cu ploaie de amenzi
Andrei Sagaidac e convins că mai mulţi oameni ai legii, chiar rude ale sale vor să-l lase fără locuinţă, de asta i-ar fi aplicat mai multe amenzi, chiar şi un dosar penal i-ar fi intentat. În trecut, se pare, el a donat casa fostei neveste, apoi s-a răzgîndit, dar n-a mai putut redobîndi imobilul.
Continuă lectura „Zice că vor să-i ia casa cu ploaie de amenzi”Basarabia: Se mai poate vorbi despre Unire?
Dezbatere Historia. Basarabia: Se mai poate vorbi despre Unire?
Dar din dar, a ajutat o bătrînă care vorbea doar ruseşte
Maria Marusic e persoană cu dizabilităţi, a intrat cu scaunul rulant la Franzeluţa să afle ce fel de lume cumpără pîine ieftină cu noaptea în cap. Cineva i-a dat o franzela pe care imediat a dăruit-o unei bătîne. Femeia nu ştia decît ruseşte, dar asta n-a fost o problemă pentru Maria. A promis că o va ajuta şi cu alte ocazii.
Dansa cu spatele la Parlament şi a surprins lovitura de stat militară
Khing Hnin Wai e intructoare de fitness şi profesoară de sport care a ajuns vedetă mondială fără să vrea. Zilele trecute făcea o lecţie live din faţa Parlamentului din Myanmar, şi a surprins pe video coloana de maşini militare care vin să ia puterea cu forţa. Ea nici nu şi-a dat seama ce se întîmplă, pentru că dansa cu spatele la scena puciului
Protest contra abuzurilor poliţieneşti în Federaţia Rusă (ru)
Am ieşit şi azi ca să ne arătăm solidaritatea cu protestatarii paşnici din Rusia, care ies a doua săptămînă în stradă şi revendică drepturi fundamentale, libertatea cuvîntului, protest.
Aici sunt banii Dumneavoastră?!
Drapelul RM se arborează la stînga, nu la dreapta!
Vezi şi acest reportaj video
.:EU:. ziar personal de O.Brega
În fond, e o idee bună să fie arborate drapelele de stat pe biserici, chiar dacă nu le putem numi instituţii de cultură, aşa cum prevede legea despre drapelul de stat din RM ( https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=48702&lang=ro ), aceste edificii sunt de cult şi acolo se propagă multă ură
Imaginaţi-vă că mia de locaşe subordonate Patriarhiei Moscovei vor avea afişate tricolorul rusesc, abia atunci enoriaşii vor înţelege (poate) că se duc să se spovedească/împărtăşească/roage la nişte misiuni de influenţă pravoslavnică de peste hotare!
Aici avem biserica de peste de drum de casa Zinaidei Greceanîi, sunt afişate două tricoloare, unul e fără stemă, deci, probabil, e drapelul de stat al României (sau al Chad-ului, Andorrei), deci, putem deduce că lucrătorii bisericii sunt şi cetăţeni străini, sau că în construcţia locaşului s-au băgat bani publici din România.
Vezi articolul original 107 cuvinte mai mult
The Duck Show despre Rusia lui Navalny
Vlog de Iliuha Plamadeala
Poliţia patrulare pune masca doar pentru filmare
Chişinău, bulevardul Moscova. Echipajul MAI a oprit un şofer de taxi, probabil, pentru că maşina prestează servicii de transport călători fără să aibă numere galbene, obligatorii. Dar oamenii legii erau ambii fără mască, ceea ce înseamnă şi ilegalitate şi pericol public. Doar cînd s-au văzut filmaţi au pus şi măşti, şi centurile de siguranţă
Adresare către preşedintă şi guvernare de la o mamă disperată din Bălţi (ru)
Femeia spune că a rămas pe drumuri din cauza soţului şi cu complicitatea organelor de drept de la Bălţi. Totul ar fi început acum 8-9 ani cu violenţă fizică şi de alt gen
Avocat fără mască, vorbeşte urît de faţă cu poliţia
De fapt, şi poliţista e bună, poartă masca sub nas cu scuza că alunecă şi că n-are cu ce cumpăra alta. Colegul ei de la poartă are mască, dar o ţine chiar sub barbă! Curtea de Apel Chişinău
Fost polițist și ex-demnitari înjură de mama focului
Harry Geană a polemizat pe stradă cu personaje pe care le-a mai filmat și cu care a ajuns în instanțe de drept
E nevăzător, dar simte că va fi mai bine după anticipate
Grigore Munteanu de la Nisporeni ni s-a spovedit prin Skype, chit că e necredincios
A început campania de vaccinare anti-Covid. Problema?
A început campania de vaccinare anti-Covid. Problema? Scepticismul și dezinformarea: doar 20-30% din români sunt dispuși să se bage; alţi 30-40% așteptă să vadă că primii înţepaţi nu păţesc nimic nasol. In Occident media e peste 50%; est-europenii rămân cei mai afectați de propaganda anti-vaccin.
Filmul Grup Canal ’77
Grup Canal ’77 a fost un grup de protest împotriva nerespectării Drepturilor omului în România Socialistă. Grupul a fost alcătuit din Dan Iosif Niță, Radu Negrescu-Suțu, Raymond Păunescu, Nicolae Windisch și Ion Marinescu[1], cu toții din București, care au fost judecați și condamnați de către autoritățile comuniste în vara anului 1977 pentru parazitism social.
Continuă lectura „Filmul Grup Canal ’77”Paul Goma şi experienţa anului 1956
Ana-Maria Cătănuş, Paul Goma şi experienţa anului 1956. Începutul biografiei unui disident, in Dan Cătănuş, Vasile Buga (coordonatori), Putere şi societate. Lagărul comunist sub impactul destalinizării 1956. (fragment de carte)
Motto: „În aceşti patruzeci de ani câţi au trecut din 1956 (în fapt, din 1965, atunci am putut reîncepe a scrie), am comis ceva mai mult de patruzeci de titluri. Iar acest lucru a fost posibil datorită Revoluţiei Maghiare – nu voi spune că ea m-a făcut scriitor, dar pot spune cu mâna pe inimă: fără ea n-aş fi fost scriitor.” Paul Goma, 22 octombrie 1996
Deşi au îmbrăcat deseori forme specifice de manifestare, gesturile de opoziţie/disidenţă
Continuă lectura „Paul Goma şi experienţa anului 1956”Agricultorii au ieșit din nou să protesteze. (17.12.2020)
Vlog EGAL: despre Călin Georgescu, candidatul AUR la funcţia de premier
Propunerea de prim-ministru a AUR, Călin Georgescu, are un proiect de țară in care vorbește de cooperativizare largă in economie si principiul ‘un om un vot’ la locul de muncă, elemente clar stângiste din punct de vedere economic. Cu toate acestea, infierează așa-zisul neomarxism pe care îl confundă cu capitalismul global.