Emisiunea a fost difuzată la început de februarie, integral, dar cu titluri tendenţioase
Categorie: cultură
A luat 5.000 de lei amendă după Biblie sau după lege?
Sabin Gherman explică: Pentru o postare pe Facebook, în care descria atipic sărbătoarea Crăciunului, nașterea Mântuitorului, Iulian Bulai a luat amendă de la CNCD. Erezie, încălcare a legii? Libertate de opinie? Explic aici.
De ce-i enervează pe “patrioți” adevărul istoric
Sunt unii care, dacă au buletin cu tricolor, cred că au și propria Constituție. Pentru ăștia, România e un fel de poezie cu rimă; te sui pe scenă, o declami și apoi te scufunzi în somnul cel de moarte. Ce muncă, ce inovare, ce adevăr?
Continuă lectura „De ce-i enervează pe “patrioți” adevărul istoric”Cafeneaua filozofică despre Proza fantastică a lui Mircea Eliade
O discuție despre opera literara a lui Mircea Eliade. Radu Vancu si Eugen Ciurtin in dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida.
Geană e fascinat de munca unui olar tradițional
Activistul de la Cioranii de Prahova a ajuns la Olarii de Horezu, a fost fascinat de munca acelor oameni care păstrează tradiția locului
Statul democratic. Principii și instituții
Lecţie online de la Institutul Intercultural Timisoara
Dezbatere despre „Fizica vieții. Evoluția pretutindeni” de Adrian Bejan
Dezbatere în jurul ideilor expuse în cartea „Fizica vieții. Evoluția pretutindeni” de Adrian Bejan. Participă, alături de autor, următorii invitați: prof. univ. dr. Cătălin Fetecău (Facultatea de Inginerie a Universității „Dunărea de Jos” din Galați), asist. univ. dr. Octavian Voiculescu (biolog la Cambridge University), Crina Mănăilă (elevă la Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin” din Galati) și Teodora Trofimov (elevă la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Galați).
Continuă lectura „Dezbatere despre „Fizica vieții. Evoluția pretutindeni” de Adrian Bejan”Ucraina în limba română. Despre cooperarea transfrontalieră
Vlog de Angela Grămadă, ESGA, Bucureşti
Continuă lectura „Ucraina în limba română. Despre cooperarea transfrontalieră”Am fost cu Ileana la Muzeul consumatorului comunist
Chiar dacă nu suntem nostalgici, ne-a plăcut să ne amintim de copilărie
Rezervă un loc la WEBINARUL „Sensul vieții și etica fără Dumnezeu”
În ajun de Crăciun pe stil vechi, dacă nu mergi cu colindatul sau nu aştepţi popa cu stropitul casei, poţi participa la un eveniment online, de fapt, se acceptă să asişti doar, gratis. Şi nu e musai să fii agnostic/ă, atee!
Continuă lectura „Rezervă un loc la WEBINARUL „Sensul vieții și etica fără Dumnezeu””Despre pornografie, Natalia Pavalachi #live cu Tania Caitaz
Demult am promis un live cu noi două: Tania Caitaz și Natalia Pavalachi.
Suntem două sexoloage ce activăm în Elveția, dar ne e tare la suflet să comunicăm cu oamenii din țara noastră.
Icoanele mari şi vechi au ajuns în debaraua bisericii
Dumbrăviţa Timişoarei, parcul central. Biserica ortodoxă se pare că şi-a primenit icoanele, iar cele vechi le-au exilat în debara, în curtea bisericii cu acces public liber. Bine că enoriaşii şi autorităţile mai acceptă să dea bani. Sper că icoanele nu sunt obiect de patrimoniu…
Parchează periculos şi ilegal ca să-şi ia dulciuri
Timişoara, zona Martirilor revoluţiei. La o cofetărie parcarea e prea mică la sărbători sau unii şoferi nici n-o caută, aleg să pornească luminile de avarie şi lasă vehicolul pe prima bandă ca să stea la coadă, să-şi ia torturi sau prăjituri.
Continuă lectura „Parchează periculos şi ilegal ca să-şi ia dulciuri”Apus spectaculos în Bucegi + Jupiter şi Saturn bonus
Imagini suprinse in zona varfului Dichiu din Bucegi, pe 22 decembrie 2020. Eram tare curios cum se vad cele 2 planete prin obiectivul de 18-400mm, dar se pare ca mai slab decat ma gândeam. Nici trepiedul nu m-a ajutat in privinta asta. Chiar si asa, am suprins imagini super frumoase cu apusul in marea de nori si am vazut totusi si planetele Jupiter si Saturn pentru prima oara in mod constient.
Continuă lectura „Apus spectaculos în Bucegi + Jupiter şi Saturn bonus”A scos pianul vechi în piaţă şi l-a făcut să cînte
Timişoara, centrul istoric. În una dintre pieţele din centru era un tînăr cu chitara şi un alt artist, mai matur, cu un pian vechi. Poliţia nu s-a oprit, doar dădea tîrcoale. Sunt sărbătorile de iarnă
Lansarea online a filmului documentar „Dor de casă”
„Dor de casă”, documentarul în regia Dianei Vlas, o tânără artistă care știe ce înseamnă să fii departe de casă, dar și de cât curaj este nevoie pentru a reveni la baștină, a fost prezentat în cadrul unei premiere online, de Ziua Internațională a Migranților.Filmul abordează tema migrației și redă emoțiile diasporei revenite casă, care privește realitatea din satele noastre dintr-un alt unghi.„Sunt bucuroasă să vă invit să redescoperiți ‘Dor de casă’, un documentar în regia Dianei Vlas, o tânără artistă talentată.
Continuă lectura „Lansarea online a filmului documentar „Dor de casă””Cafeneaua filozofică: Despre Istoria religiilor, de Mircea Eliade
O discuție despre opera științifică a lui Mircea Eliade. Dana Jalobeanu în dialog cu Eugen Ciurtin și Grigore Vida.
Continuă lectura „Cafeneaua filozofică: Despre Istoria religiilor, de Mircea Eliade”PAUL GOMA, din „calidorul” posterității. 85 de ani de la nașterea scriitorului
Colocviul și expoziția de (c)arte dedicate memoriei lui Paul GOMA s-au desfășurat în ziua de 2 octombrie 2020, la Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” din Chișinău. La eveniment au participat scriitorii Vladimir Beșleagă, Maria Șleahtițchi, dr. hab., director al MNLMK; Teo Chiriac, vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova, Nina Corcinschi, dr. hab., director al Institutului de Filologie Română „B.P.-Hasdeu”;
Continuă lectura „PAUL GOMA, din „calidorul” posterității. 85 de ani de la nașterea scriitorului”Au pornit sirenele la Timișoara, în memoria victimelor Revoluţiei
La fix ora 12, duminică, 20 decembrie, s-a auzit timp de 2 minute sirena pentru situaţii de urgenţă. Dar ştiam din timp că aşa sunt pomeniţi morţii din decembrie 1989 care s-au împotrivit dictaturii şi au declarat Timişoara – oraş liber de comunism.
Monument pentru că au pavat un drum
Acum 2 secole nu doar tăiau panglici ca acum dar făceau şi monumente şi sfinţiri, şi plăcuţe în patru limbi cînd făceau un drum de 35 de kilometri între Timişoara şi Jimboli