Anna Țurcan relatează pe facebook: Sunt internată cu piciul în Secția Pneumologie a Institutului Mamei și Copilului deja a doua oară. În comparație cu anul trecut, observ schimbări pozitive: geamurile au fost dotate cu plase anti-țînțar. Numărul gîndacilor de bucătărie a scăzut considerabil. Anul trecut serile erau mai vesele. Dacă aprindeam lumina – veneau țînțarii, dacă o stîngeam – se activizau ”taracanii”)). Capcanele instalate în toate saloanele arată că uneori acești oaspeți mai trec și acum pe aici.
Unele lucruri au rămas la fel. Saloanele – 12 la număr, nu sunt dotate cu prize! Ca să încarci telefonul tre să ocupi rînd, deoarece la cele cîteva prize de pe coridor, pretind cca 40 de mame!
WC-ul – doar două cabine (pentru aceleași 40 de mame și odraslele lor). Cabinele sunt acoperite doar pe jumătate. Fie din economie de material, fie din alte considerente ”geniale”. Să mă ierte cititorii grețoși, dar mă voi opri mai mult la acest compartiment! Bineînțeles că hîrtie igienică și ștergare nu sunt(cred că tot din dorința de a face economie), dar lipsește și săpunul! Iaca vă închipuiți cum ne ducem noi la wc? Într-o mînă copilul, ștergarul în gît, șervețele umede subțioară, în cealaltă mînă săpunul și hîrtia igienică. Apoi toate acestea tre undeva să le pui pînă cînd copilul își face treburile, că doar e necesar să îl ții. Colacul nu este dotat cu ustensile adaptate pentru copii (și nu înțeleg de ce, doar pacienții acestei secții sunt copii, iar ei se ”înneacă” în colacul pentru maturi!).
În WC este un vas mare pentru gunoi. Aici sunt deșeurile aduse de prin saloane. Ca să arunci ceva, tre să pui mîna direct pe capac. Tot aici se varsă și conținutul urnei dintre cele două cabine (da, o urnă la două cabine, de cea cu găuri și descoperită (și iarăși pomenesc urît economia administrației)! În această urnă se vede tot ce este aruncat. Mi-am promis că vin cu o donație de două găleți de gunoi de cele acoperite, care se deschid de la apăsarea cu piciorul.
Dar, asta nu e tot. Ne-am trezit că în acest compartiment minunat, o cabină nu lucrează, iar în a doua nu este apă!! Apa tre să o luăm cu găleata din baie. Dar, baia deseori este închisă, deoarece cineva se scaldă, așa că ești nevoit să aștepți rîndul la apă, ca să ai ce duce la wc)).
În baie apa caldă se dă de două ori pe zi, cîte două ore! Pacientele sunt rugate să nu se rețină mult în baie și să economisească apa. Dar cum să nu te reții?? Tre să te speli pe tine, să clătești copilul, hăinuțele și lengeria. Duș nu este, iar locul de spălat constă într-o cadă îngustă cu un robinet. Tre să faci acrobații ca să nimerești sub șuvoiul de apă (la temperatura celei de vară))). Geamul aici nu este acoperit cu ceva, atfel ”nude”-ul tău poate fi văzut de toți trecătorii. Cred că, anume pentru a evita acest fapt, de cîteva seri în baie este deconectată lumina. Am făcut baie la lumina lanternei din telefon.))
Alimentarea aici e foarte stranie. Se aduce doar mincarea pentru copiii mai mari. Mamele sunt invitate să ia masa în alt bloc. Sigur că 80% din mame refuză să o facă. Care au copii mai mari se alimentează cu ei împreună, iar cele cu copii mici nici nu știu cum se descurcă. Eu, bunăoară, anul trecut, cînd am stat cu bebelușul de 2 luni, o săptămînă am consumat doar chefir și covrigi. Practic tot ce puteam cumpăra din magazin era interzis, iar la masă nu puteam merge. Pur și simplu nu am îndrăznit să las bebelușul pe minim 40 de minute singur, în grija unor oameni necunoscuți. Cine avea să fie responsabil dacă el pățea ceva în acest răstimp???
O istorie aparte este despre frigider! După cum v-am spus, mamele nu prea au posibilitatea de a se alimenta, de aceea procură cîte ceva de la magazin sau primesc de la vizitatori. Mai ales, pe timp de vară, aceste produse neapărat se țin în frigider! Poate credeți că în fiecare salon există cîte unul? Cum de nu! Unul singur, cu 4 compartimente pentru toate cele 40 de mămici! Iar în pachetul cu alimente trebuie să pui o foiță cu data, numele, numărul salonului. Zilnic, data trebuie schimbată)).
În saloane e o căldură nemaipomenită. Geamurile mari, fără jaluzele sau măcar hîrtie, permit soarelui să pătrundă nestingherit. Barele din metal de la paturile situate direct sub geam devin incandescente. Iar saltelele acestor minunate paturi sunt captușite cu peliculă. Vă închipuiți cum e posibil să dormim pe ele? Poți să scurgi cearșaful de transpirație. Ca să scapi de căldură poți ieși în coridor, dar nu te poți odihni, deoarece aici nu sunt scaune.
Însă, toate acestea se rabdă ușor. Știți de ce? Datorită personalului medical! Toți, începînd de la infirmieră, pînă la șefa de secție au un comportament binevoitor! Manifestă o răbdare fără margini față de copiii noștri plîngăcioși și față de părinții, uneori mai stresanți decît copiii lor.
Surorile medicale, asupra cărora se abat cea mai mare parte a capriciilor copiilor, deoarece ele administrează medicamentele celor mici, sunt mereu în dispoziție bună, pentru fiecare bebe au cuvinte de consolare, discuții întru distragerea atenției de la procedurile neplăcute și sunt mereu la dispoziția mamelor îngrijorate.
Cu resurse puține, personalul medical face minuni. Timp de cîteva zile, odraslele sunt sănătoase și pleacă mulțumite acasă.
Păcat că în celelalte instituții de stat nu este așa. Vedem clădiri impunătoare, dotate cu mobilă și tehnică modernă, dar oamenii de acolo sunt ignoranți, incompetenți și le este drept în cot de problemele tale! Ieșind de la ei, te simți bolnav și obosit!
Astfel, stimați prieteni și neprieteni, consider că instituțiile trebuiesc asigurate cu bază materială în dependență de folosul care îl aduc societății și de nivelul de satisfacție a cetățenilor și rezultatele după vizita acestora! Numai așa spitalele de copii vor fi dotate cu utilajele cele mai performante, iar alde ”Moldatsa”, Inspectoratul pentru Protecția Mediului, Agenția pentru Soluționarea Contestațiilor, Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare, Agenția pentru Eficiență Energetică etc vor sta în subsoluri, pînă nu își vor demonstra utilitatea publică!
Curaj.TV – media alternativă 