Serghei Gheorghiță s-a plîns la CSM, MinJust, Președinției dar la Procuratura Generală că un complet de 5 magistrați au ignorat procedurile și prevederile legale și au pronunțat o decizie de judecată prin care fiica pe care a crescut-o de la 5 luni singur a fost luată de lîngă el și dată în custodia mamei, iar fosta soție a plecat în Italia. De aproape patru ani și jumătate el nu și-a văzut copila nici măcar la telefon, astfel fiind încălcat și dreptul minorei de a comunica cu tatăl biologic.
Vezi mai jos textul depersonalizat al plîngerii penale
Prin Hotărîrea Judecătoriei Soroca, sediul Florești din 07.06.2017 s-a admis acțiunea depusă de Gheorghiță Serghei. S-a desfăcut căsătoria între Gheorghiță Serghei și *** ***, înregistrată la data de 22 septembrie 2013 de către Primăria Putinești, raionul Florești, trecută în actele de stare civilă sub nr. 06. În rest, cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghiță Serghei s-a respins. S-a admis acțiunea reconvențională depusă de *** ***. S-a stabilit domiciliul copilului minor cu mama, *** ***.
Cum observăm, Hotărîrea Judecătoriei Soroca, sediul Florești din 07.06.2017 este una ilegală, deoarece instanța de judecată a considerat posibilă examinarea cauzei în lipsa mea și a reprezentantului meu.
Reprezentantul Autorității Tutelare a dat declarații neîntemeiate privind stabilirea domiciliului minorei *** ***, schimbarea neîntemeiată în ședință de judecată a concluziei indicate în Avizul emis, potrivit căruia domiciliul copilului trebuia să fie stabilit cu tatăl biologic, esențial a influențat hotărîrea finală pe caz, deoarece concluzia schimbată a Autorității Tutelare privind stabilirea domiciliului cu mamă nu se baza pe probe și pe motive întemeiate.
În cadrul procesului nu au fost audiați martorii, la luarea deciziei de stabilirea domiciului copilului minor, instanța nu a luat în considerare faptul, că eu – tatăl copilului aveam grija de copil de la vîrstă de 5 luni, întrețineam, educam fiica, pe cînd mama *** *** a plecat în Italia și nu asigura copilului condiții materiale, nici garanții morale pentru creșterea și educarea acesteia. Ea nu a avut nevoie de copil, în pofida faptului că trebuia să exercite obligațiile părintești ca mama copilului, să fie alături de copil la așa o vîrstă fragedă, ceea ce nu a făcut. Prima dată s-a intors din Italia după 3 luni și s-a aflat acasă aproximativ o lună și jumătate. După ce din nou a plecat în Italia, unde se afla trei ani. Din cauza nedorinței de a reveni acasă, cît și lipsa din partea mamei îngrijirii necesare a copilului minor, în familie s-au început conflicte.
Menționez, că nu eu, dar instanța de judecată a încălcat dreptul meu la judecarea cauzei în mod echitabil și nu a întreprins măsuri necesare pentru a acorda toate garanțiile a unui proces echitabil în sensul art.6 CEDO pentru a proteja drepturile copilului meu minor și drepturile mele părintești.
Astfel, instanța de judecată într-un mod ilegal, privând atât pe mine, dar și pe reprezentantul meu de dreptul de îndeplinire a unor acțiuni și actelor procedurale conform legii pentru apărarea drepturilor și intereselor pentru soluționarea justă a cauzei, în lipsa unor probe, dar și a motivelor pe care trebuia să fie bazată Hotărîre, ignorînd absolut circumstanțele invocate de mine, pronunță o hotărîre ilegală, nemotivată, or se încalcă prevederile art.6 CEDO și art.63, 64 din Codul Familiei al RM.
Instanța de judecată nu ia în considerare atașamentul copilului față de tată, calitățile morale tatălui, întreținerea, îngrigirea, educarea copilului, exercitată de tată, și nu de mamă, condițiile create pentru dezvoltarea copilului, condițiile de trai.
Astfel, a fost încălcat interesul superior al copilului, care reprezintă mesajul fundamental al Convenției internaționale cu privire la drepturile copilului (în vigoare pentru Republica Moldova din 25.02.1993), a cărei prevederi la fel au fost încălcate – art.3 alin.(1), 9, 18 alin.(1), 27 alin.(2).
Hotărîrea pronunțată nu prevede nici circumstanțe, nici probe, ce demonstrează capacitatea mamei de a răspunde nevoilor concrete ale copilului, de a menține relații cu persoanele, față de care copilul a dezvoltat relații de atașament, de a acoperi nevoile de dezvoltarea fizică, psihologică, de educație și sănătate, de securitate și stabilitate apartenență la familie, din contra s-a constatat abandonarea copilului la o vîrstă fragedă de către mama, care nu era interesată de viața copilului, dar lucra asupra dezvoltării personale și vieții personale, pe cînd era încă căsătorită cu mine. Și instanța de judecată nu a pus la îndoială iresponsabilitatea totală din partea mamei copilului la abandonarea acestuia și plecarea în Italia pe o perioda îndelungată, lăsînd copilul în grija tatălui, care exercita obligațiile părintești și ca tată, și ca mamă pentru fiica *** ***.
Echilibrul emoțional al copilului cade, atunci, cînd unul dintre părinte – mama care nu era alături la o vîrstă fragedă a lăsat și a plecat în străinătate și nu participa în viața acesteia. Iar cînd părinții s-au dispărțit, *** *** plîngea asupra tatălui, deoarece voia să rămînă cu el.
Instanța pentru stabilirea domiciliului copilului nu trebuia să ridică doar întebarea păstrării unei legături între surori, dar în primul rînd trebuia să verifice condițiile necesare asigurate de părinți pentru traiul copilului, comportamnetul părinților, ceea ce nu a fost făcut.
Instanța nu a demonstrat faptul, că mama avea atașamentul egal față de doi minori și disponibilitate egală în a crește și a-i educa împreună, or după revenirea în țară mama copilului nu ajuta copilului nici material, nici moral. De instanța nu a fost luat în considerare argumentul meu privind asigurarea unor consecințe benefice pentru dezvoltarea surorilor prin menținerea unor relații de dragoste și afecțiune reciprocă între copii și mine
Prin Decizia din 31 octombrie 2017 a Curții de Apel Bălți, s-a admis apelul declarat de Gheorghiță Serghei, s-a casat hotărârea din 07 iunie 2017 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești în partea ce ține de stabilirea domiciliului copilului minor și s-a emis în această parte o nouă hotărâre, prin care:
S-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghiță Serghei împotriva *** *** stabilirea domiciliului copilului minor.
S-a stabilit domiciliul copilului minor *** ***, a.n. 2013 cu tatăl, Gheorghiță Serghei.
S-a respins cerința lui Gheorghiță Serghei cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor – *** *** , a.n. 2013.
S-a respins acțiunea reconvențională depusă de *** *** împotriva lui Gheorghiță Serghei cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor – *** *** , a.n. 2013.
La 29 ianuarie 2018, *** ***, prin intermediul avocatului Guțu Serghei, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.
Prin Decizia Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție din 21 martie 2018 s-a admis recursul declarat de către *** *** prin intermediul avocatului Guțu Serghei, s-a casată Decizia Curții de Apel Bălți din 31 octombrie 2017 a Curții de Apel Bălți și s-a menținut Hotărârea Judecătoriei Soroca, sediul Florești din 07 iunie 2017.
Această Decizia pronunțată în cauza cu privire la desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului copilului minor *** ***, a.n. 2013 în următoarea componenţa Preşedintele ședinței, Iulia Sîrcu și judecătorii Galina Stratulat, Dumitru Visternicean, Nicolae Craiu, Dumitru Mardari este una ilegală !
De aceea, la data de 28 mai 2018 eu, Gheorghiță Serghei am depus cerere de revizuire împotriva Deciziei din 21 martie 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care am solicitat admiterea cererii, casarea deciziei instanței de recurs cu menținerea Deciziei Curții de Apel Bălți din 31 octombrie 2017.
Ignorînd socitările mele, argumentele și probele aduse în fața instanței, prin Încheierea Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție din 26.09.2018 judecătorii CSJ în aceeași componență au respins într-un mod neîntemeiat ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de mine, Gheorghiță Serghei, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghiță Serghei împotriva *** ***, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială, Sănătate și Protecție a Familiei Florești cu privire la desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului copilului minor și cererea reconvențională depusă de *** *** împotriva lui Gheorghiță Serghei cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor – *** ***, a.n. 2013.
În Încheierea dată, judecătorii au menționat, că unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului conform jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci cînd instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie (cazul Brumărescu contra României).
Consider, că constatarea instanței nu poate fi pusă în discuție, deoarece în acest mod judecătorii intenționat ascund erorile și omisiunile sale. Or prin acceași Încheierea s-a menționat, că principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătoreşti cere că nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceiaşi chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare (cazul Roşca contra Moldovei).
De accea, în prezenta cauză instanța nu a corectat erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, care afectează grav drepturile copilului minor – *** *** .
La 2 surori aceiași judecători au pronunțat o Decizie ilegală (Cauza Cîșlari Serghei)
Din anul 2018 și pînă în prezent nu am văzut fiica și nu am auzit glasul fiicei mele din cauza acțiunilor ilicite ale foștii soții *** ***.
Actualmente, Judecătoria Soroca, sediul Florești examinează cauza civilă Gheorghiță Serghei către *** *** privind schimbarea domiciliului copilului minor *** *** cu tata biologic Gheorghiță Serghei.
Cauza civilă dată se examinează din 29.03.2019 și pînă în prezent, încă la etapa de pregătire pentru dezbateri judiciare, cu depășirea termenului rezonabil la exercitarea unui proces judiciar, următoarea ședință fiind stabilită la data de 8 noiembrie 2022 ora 14:30 la Judecătoria Soroca, sediul Florești, sala nr.5, Judecătorul Alexandru Zadorojniuc.
Totodată, prin Hotărîrea Judecătoriei Soroca, sediul Florești din 19 martie 2019, *** *** a fost obligată să respecte graficul de întrevederi al copilului minor cu mine, în calitate de tată. Hotărîrea respectivă este irevocabilă și pusă în executare silită la Executorul judecătoresc Romah Oleg.
În procedura de executare a fost emisă Încheierea Judecătoriei Bălți, sediul Central din 01.09.2021 privind anunțarea în căutare a fostei soții Rîbacov Feliciei.
Din anul 2018, timp de 4 ani și pînă în prezent mă aflu în proces de luptă pentru drepturile mele părintești pentru asigurarea respectării drepturilor și intereselor superioare a copilului minor, care a fost scos ilegal din Republica Moldova și într-un mod ilegal mama copilului mi-a izolat de îngrijirea copilului, participarea în viață copilului, contribuirea la dezvoltare și educare. Nu a comunicat adresa, unde locuiește copilul în Italia. Nu oferă informații despre sănătatea copillui, educarea, întreținere, precum și lipsește de exercitarea de către mine a acestor drepturi părintești. Nu răspunde la telefon, iar prin rețelele de socilizare mi-a blocat. Iar prin înterzicerea neîntemeiată și abuzivă de către mama copilului *** *** a dreptului copilului de a comunica cu tatăl, de a avea întrevederi cu el, cît și prin ignorarea abuzivă a exercitării drepturilor părintești de către tatăl copilului, se încalcă drepturile și interesele copilului, ceea ce este inadmisibil!
Prin Hotărîrea Judecătoriei Soroca, sediul Florești din 02.11.2018 a fost recunoscută vinovată pentru săvîrșirea contravenției prevăzute de art.64 Codul Contravențional al RM și sancționată cu amendă în mărime de 6 u.c. (echivalent-300 de lei) pentru împiedicarea exercitării dreptului de a comunica cu copilul şi de a-l educa.
În afară de această sunt 3 cauze contravenționale care se află la etapa rejudecării și urmează a fi examinate în prima instanţă, în alt complet de judecată.
La momentul actual împreună cu copilul minor *** ***, a.n. 2013 sunt anunțate în căutarea internațională, deoarece copilul a fost scos din țară ilegal.
Toate aceste încălcări s-au produs din cauza pronunțării la data de 21 martie 2018 de către judecătorii CSJ a unei Decizii ilegale – contrare art.3, 9, 18 din Conventia cu privire la Drepturile Copilului, 60, 61, 62, 63, 64 din Codul Familiei al RM.
Din această cauza sunt distrus psihologic, problema dată îmi cauzează o durere sufletească foarte gravă, deoarece organele de drept și sistemul de justiție foarte greu se isprăvesc cu soluționarea problemelor ce vizează drepturile mele și a fiicei mele *** ***.
Consider că prin acțiunile sale judecătorii Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în următoarea componență Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Dumitru Visternicean, Nicolae Craiu, Dumitru Mardari prin emiterea Deciziei CSJ din 21 martie 2018 au săvîrșit infracțiunea prevăzută de art.307 alin.(1) din Codul penal al RM, și anume Pronunţarea unei decizii contrare legii și sunt pasibili de răspundere penală reieșind din termenul de prescripție tragerii la răspundere penală pentru infracțiunea săvîrșită – 5 ani de la săvîrşirea unei infracţiuni mai puţin grave(de la 21 martie 2018) potrivit art.60 alin.(1) lit.b) CP RM, termen care nu a expirat.
Articolul 114 din Constituţia Republicii Moldova prevede că justiţia se înfăptuiește în numele legii și numai de instanţele judecătorești.
Alin. (2) al art. 26 din Codul de procedură penală al RM stabilește că judecătorul judecă materialele și cauzele penale conform legii și propriei convingeri bazate pe probele cercetate în procedura judiciară respectivă.
Același lucru îl prevăd și articolele 19 și 20 din Codul de procedură penală, cu referire la cauzele civile.
Este de datoria judecătorului de a emite hotărâri judecătorești în conformitate cu legislaţia în vigoare. Faptul respectiv se asigură atât prin normele etice ale judecătorului, cât și prin cele legale.
Pentru a contracara faptele prin care judecătorul ar pronunţa sentinţe, încheieri sau hotărâri neconforme legii, Codul penal al Republicii Moldova a criminalizat asemenea acţiuni în articolul 307 CP RM.
Obiectul juridic special al infracţiunii este constituit din relaţiile sociale privind funcţionarea normală a organelor judecătorești în procesul înfăptuirii justiţiei.
Pronunţarea cu bună-ştiinţă de către judecător a unei hotărâri, sentinţe, decizii sau încheieri contrare legii poate avea loc în cauza contravenţională, penală, civilă sau în contenciosul administrativ la examinarea în fond, apel, recurs sau ordine extraordinară de atac conform procedurilor judiciare.
În cazul de faţă, Latura obiectivă constă în pronunţarea cu bună-știinţă de către judecători a unei decizii contrare legii pe cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Gheorghiță Serghei împotriva *** ***, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială, Sănătate și Protecție a Familiei Florești cu privire la desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului copilului minor și cererea reconvențională înaintată de *** *** împotriva lui Gheorghiță Serghei cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălți din 31 octombrie 2017, prin care a fost admis apelul declarat de Gheorghiță Serghei, casată hotărârea Judecătoriei Soroca, sediul Florești din 07 iunie 2017 în partea ce ține de stabilirea domiciliului copilului minor și emisă în această parte o nouă hotărâre,
Componenţa de infracţiune este prezentă în cazul când actul procedural este de la bun început ilegal, nu corespunde împrejurărilor cauzei, denaturând adevărul.
În procesul civil, ilegalitatea se exprimă prin satisfacerea neîntemeiată a acţiunii civile ori refuzul în acţiune, mărirea sau micșorarea intenţionată a prejudiciului cauzat care urmează a fi reparat etc.
Unii teoreticieni afirmă că ilegalitatea în materie procesuală se realizează și prin limitarea unor drepturi procesuale, cum ar fi: dreptul la apărare, refuzul de a primi mărturii ce dezvinovăţesc inculpatul sau pârâtul11.
Sunt ilegale încheierile și deciziile judecătorești prin care se resping sau se admit fără temei apelurile sau recursurile.
Aceste prevederi se referă tuturor judecătorilor din sistemul judecătoresc al Republicii Moldova.
Dovadă despre acest fapt ne servește și stabilirea varietăţilor hotărârilor judecătorești:
a) hotărârea și sentinţa – caracteristice doar instanţelor de fond;
b) decizii – soluţionarea apelului, recursului împotriva hotărârilor și sentinţelor date de instanţele de fond;
c) încheieri – în sensul acestui articol se au în vedere acele acte judiciare prin care se încalcă drepturile procesuale ale părţilor. Infracţiunea de la articolul 307 al Codului penal este una formală și se consumă în momentul pronunţării de către judecător a respectivului act judiciar.
Infracţiunea se consideră consumată din momentul în care s-a comis una din acţiunile incriminate şi s-a produs urmarea periculoasă.
Latura subiectivă se exprimă prin intenţie directă. Judecătorul își dă seama de faptul că emite un act procedural ilegal, și dorește pronunţarea lui.
Subiect al infracţiunii este persoana abilitată cu competenţa de a înfăptui justiţia (judecător, judecătorul de instrucţie din sistemul instanţelor judecătoreşti din ţară). În prezenta cauză judecătorii CSJ – Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Dumitru Visternicean, Nicolae Craiu, Dumitru Mardari
Menționez, că pentru încălcări ale drepturilor copilului în cauza similară statul nostru a fost condamnat la CtEDO – Cauza Crețoi v.Republica Moldova (Cererea nr.49960/19)
Reieșind din cele expuse mai sus, conducîndu-mă de prevederile art. 5, 9 alin.(4), 18, 45 Conventiei cu privire la Drepturile Copilului, 49 alin.(2), 50 din Constituția RM, art.52, 53, 54, 571, 572, 58, 60, 61,62, 64, 65 din Codul Familiei al RM, 307 din Codul Penal al RM, 263 alin.(5), 274 din Codul de procedură penală al RM,
SOLICIT:
Să fie admisă prezenta Plîngere;
Să fie pornită urmărirea penală și să fie atrase la răspundere penală în baza art.307 din Codul penal al RM judecătorii Curții Supreme de Justiție în următoarea componență Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Dumitru Visternicean, Nicolae Craiu, Dumitru Mardari pentru pronunţarea cu bună-ştiinţă Deciziei CSJ din 21 martie 2018 contrare legii
Să fie examinată prezenta Plîngere în mod responsabil și obiectiv în interesul superior al copilului minor
Data: septembrie 2022 Gheorghița Serghei
Curaj.TV – media alternativă 