E timpul să mai vorbim despre ce s-a mai întâmplă la doi pași de noi, în Ucraina. Pentru cine a fost răpit de extratereștri sau blocat într-un trip hipnotic pe canalul Etno, de la sfârșitul lui februarie, acolo are loc un război în toată regula, după ce rușii i-au invadat pe ucraineni. Ultima oară când am vorbit pe aici despre asta discuția era dacă va începe sau nu războiul și ce îl mână în luptă pe piticul atomic de la Kremlin. Suntem în alt punct al conflictului acum. Întrebarea devine una simplă – de ce nu obține Rusia ceea ce vrea în Ucraina?
Mai ales că armata rusă e teoretic una net superioară adversarului, doar e una dintre primele două-trei din lume ca putere de luptă. Chiar și vesticii, ale căror servicii de informații au estimat corect că rușii vor invada, se așteptau ca Kievul să pice rapid, iar Rusia să poată instala un guvern marionetă favorabil. Era de așteptat ca apoi să urmeze un război de gherilă al ucrainenilor împotriva ocupanților ruși. Nu a fost deloc așa. Avem acum un război convențional masiv, cu sute de mii de oameni implicați în ambele tabere, care durează de peste 250 de zile. Întrebare devine un pic diferită.
E armata rusă atât de puternică precum credea toată lumea? Sau toată lumea, de la președintele Putin, la vestici, au supraestimat-o? Sau e ea puternică, dar a fost prost folosită, totul bazându-se pe o strategie și organizare defectuoasă? Pe cât de simple sunt întrebările, pe atât de complex va fi răspunsul. Asta și pentru că în epoca modernă puterea de luptă a unei armate e rezultatul unui cumul de factori.
Text scris de Mihai Geamănu
Rămâi la curent cu ce se întâmplă în Ucraina: https://www.veridica.ro/