În publicările anterioare (https://curaj.tv/2018/12/30/ginduri-de-dupa-gratii-despre-despre-libertate-dreptate-si-mafie/ şi https://curaj.tv/2019/01/14/ginduri-din-inchisoare-despre-injustitie-si-manipulare-la-vot/) am ridicat o problemă ce ţine de reţinerile, arestările vădit ilegale şi îndeosebi comandate pentru persoanele incomode, care demască jocul criminal din umbră şi dau în veleag persoanele implicate în aceste murdării politice, locul aflării lor, izvoarele de funcţionare, metodele criminale de racolare şi includere ai diferitor reprezentaţi ai intelegenţei ş.a.m.d. Avînd în vedere, importanţa acestui fenomen criminal, o să mai revenim şi vom descrie detaliat cine alcătuieşte aceste planuri politice criminale, ce conţin ele, mecanismul de funcţionare a lor şi scopurile politice şi geopolitice ş.a.m.d.
Deşi cu trei ani în urmă la vre-o patru companii de televiziune li s-a dat numele, funcţia, izvorul de funcţionare, mecanismul de activitate şi scopul politic a acstor persoane. Însă, noi nu cunoaştem dacă aceste informaţii au ajuns la destinatari, dacâ au fost verificate şi dacă aceşti jurnalişti au primit acordul de la stăpîn de a le face publice, fără a li strica jocul politic, care aduce dividende de profit nemaipomenite şi chiar omucidere şi lichidare de persoane care le-au depistat busnessul.
Acuma cîteva cuvinte despre reţinerile şi arestătile ilegale în scopuri politice şi geopolitice. După cum am informat că, art.219 Cod de executare are numai trei regimuri de detenţie prevăzut de alin.(2). Se pare că mafia a fost strinsă la zid.
În susţinerea celor expuse mai sus, facem trimitere la art.303 Cod de executare – locurile de arest preventiv, alin.(1) căruia îi dăm citire că: „persoanele faţă de care au fost aplicate arestarea preventivă sunt deţinute în penitenciare”. Iar în realitate, toţi reţinuţii, atestaţii şi chiar unii condamnaţi sunt ţinute în izolatoare de urmărire penală. Atunci ce caută, cine plasează reţinuţii şi arestaţii în izolatoare de urmărire penală. Toţi, conform legii trebuie plasaţi şi deţinuţi în penitenciare şi nu în izolatoare de urmărire penală, inclusiv şi cele aflate în posesia Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), Ministerul Afacerilor Interne (MAI) ş.a.m.d., în care, la fel, persoanele reţinute şi arestate nu trebuie plasate în camere de arest preventiv a inspectoratelor de poliţie respective, ori în izolatoarele de urmărire penală ale CNA şi MAI, ci în penitenciare. Deoarece noţiunile de penitenciar şi izolator de urmărire penală nu sunt identice de fapt şi de drept.
Desigur, guvernarea poate face trimitere la cap.18 p.177 din Statutul de executare a pedepsei penale, care menţionează că regimul de întreţinere în izolatorul de urmărire penală corespunde regimului iniţial de detenţie din penitenciar de tip închis, însă mai repetăm odată, Codul de executare nu prevede plasarea reţinutului şi arestatului în izolator de urmărire penală, ci în penitenciar. Iar regimul de cameră de fapt şi de drept se deosebeşte mult de regimul de detenţie din penitenciar.
Acest lucru este echivalent cu o catastrofă naţională, care contravine prevederilor art.4; 7-8; 15-16; 20-21; 25-26; 37; 54-55 Constituţia Republicii Moldova, printre care art.25-26 Constituţia la direct menţionează că libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile, iar dreptul la apărare este garantat.
Credem că cititorul va examina singur conţinutul articolelor sus-menţionate. Noi menţionăm una, că odată ce persoanei i s-a îngrădit dreptul la apărare şi accesul liber la justiţie, apoi aceste circumstanţe cad la direct sub prevederile art.6 p.44) Cod procedură penală (CPP) şi se înscriu ca noţiune de: „viciu fundamental în cadrul procedurii precedente care a afectat hotărîrea pronunţată”. Odată ce este vorba de viciu fundamental în procedura pronunţată, apoi persoanele care au fost reţnute, arestate şi plasate în izolatoare de urmărire penală ale Ministerului Justiţiei, Ministetului Afacerilor Interne, Centrului Naţional Anticorupţie, dosarele cărora mai devreme sau mai tîrziu, (indiferent dacă aceste persoane sunt Platon, Filat, Petic, Baştovoi ş.a.) vor trebui revizuite şi chiar clasate conform prevederilor art.7; 10-11; 24-25 Cod procedură penală; articolelor sus-enumerate din Constituţie; art.1-3; 5-7 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului; cît şi a Pactelor internaţionale pe care Republica Moldova le-a semnat, s-a angajat să le respecte, dar nu le respectă, pentru că nu-i convine.
Dar salarii mari, favoruri şi facilităţi mari, mituiri, abuz de funcţii, depăşiri de atribuţii funcţionale, evaziuni fiscale, acte de contrabandă ş.a.m.d. le convine majorităţii guvernării, adica folosesc dreptul pentru a exploata proştii, a mări profitul, a ţine societatea în spaimă, neîncredere, intrigi, făţarnicie ş.a.m.d. Să mai zică cineva, că şi închisorile nu sunt profitabile. Şi cineva din guvernare să nu să se supere că au fost manipulaţi şi momiţi din umbră.
Iată şi îtrebarea veşnică a ziariştilor, dacă aceasta nu e mafie, apoi ce e?
Ma revenim.
Taboră Ion
Deşi cu trei ani în urmă la vre-o patru companii de televiziune li s-a dat numele, funcţia, izvorul de funcţionare, mecanismul de activitate şi scopul politic a acstor persoane. Însă, noi nu cunoaştem dacă aceste informaţii au ajuns la destinatari, dacâ au fost verificate şi dacă aceşti jurnalişti au primit acordul de la stăpîn de a le face publice, fără a li strica jocul politic, care aduce dividende de profit nemaipomenite şi chiar omucidere şi lichidare de persoane care le-au depistat busnessul.
Acuma cîteva cuvinte despre reţinerile şi arestătile ilegale în scopuri politice şi geopolitice. După cum am informat că, art.219 Cod de executare are numai trei regimuri de detenţie prevăzut de alin.(2). Se pare că mafia a fost strinsă la zid.
În susţinerea celor expuse mai sus, facem trimitere la art.303 Cod de executare – locurile de arest preventiv, alin.(1) căruia îi dăm citire că: „persoanele faţă de care au fost aplicate arestarea preventivă sunt deţinute în penitenciare”. Iar în realitate, toţi reţinuţii, atestaţii şi chiar unii condamnaţi sunt ţinute în izolatoare de urmărire penală. Atunci ce caută, cine plasează reţinuţii şi arestaţii în izolatoare de urmărire penală. Toţi, conform legii trebuie plasaţi şi deţinuţi în penitenciare şi nu în izolatoare de urmărire penală, inclusiv şi cele aflate în posesia Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), Ministerul Afacerilor Interne (MAI) ş.a.m.d., în care, la fel, persoanele reţinute şi arestate nu trebuie plasate în camere de arest preventiv a inspectoratelor de poliţie respective, ori în izolatoarele de urmărire penală ale CNA şi MAI, ci în penitenciare. Deoarece noţiunile de penitenciar şi izolator de urmărire penală nu sunt identice de fapt şi de drept.
Desigur, guvernarea poate face trimitere la cap.18 p.177 din Statutul de executare a pedepsei penale, care menţionează că regimul de întreţinere în izolatorul de urmărire penală corespunde regimului iniţial de detenţie din penitenciar de tip închis, însă mai repetăm odată, Codul de executare nu prevede plasarea reţinutului şi arestatului în izolator de urmărire penală, ci în penitenciar. Iar regimul de cameră de fapt şi de drept se deosebeşte mult de regimul de detenţie din penitenciar.
Acest lucru este echivalent cu o catastrofă naţională, care contravine prevederilor art.4; 7-8; 15-16; 20-21; 25-26; 37; 54-55 Constituţia Republicii Moldova, printre care art.25-26 Constituţia la direct menţionează că libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile, iar dreptul la apărare este garantat.
Credem că cititorul va examina singur conţinutul articolelor sus-menţionate. Noi menţionăm una, că odată ce persoanei i s-a îngrădit dreptul la apărare şi accesul liber la justiţie, apoi aceste circumstanţe cad la direct sub prevederile art.6 p.44) Cod procedură penală (CPP) şi se înscriu ca noţiune de: „viciu fundamental în cadrul procedurii precedente care a afectat hotărîrea pronunţată”. Odată ce este vorba de viciu fundamental în procedura pronunţată, apoi persoanele care au fost reţnute, arestate şi plasate în izolatoare de urmărire penală ale Ministerului Justiţiei, Ministetului Afacerilor Interne, Centrului Naţional Anticorupţie, dosarele cărora mai devreme sau mai tîrziu, (indiferent dacă aceste persoane sunt Platon, Filat, Petic, Baştovoi ş.a.) vor trebui revizuite şi chiar clasate conform prevederilor art.7; 10-11; 24-25 Cod procedură penală; articolelor sus-enumerate din Constituţie; art.1-3; 5-7 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului; cît şi a Pactelor internaţionale pe care Republica Moldova le-a semnat, s-a angajat să le respecte, dar nu le respectă, pentru că nu-i convine.
Dar salarii mari, favoruri şi facilităţi mari, mituiri, abuz de funcţii, depăşiri de atribuţii funcţionale, evaziuni fiscale, acte de contrabandă ş.a.m.d. le convine majorităţii guvernării, adica folosesc dreptul pentru a exploata proştii, a mări profitul, a ţine societatea în spaimă, neîncredere, intrigi, făţarnicie ş.a.m.d. Să mai zică cineva, că şi închisorile nu sunt profitabile. Şi cineva din guvernare să nu să se supere că au fost manipulaţi şi momiţi din umbră.
Iată şi îtrebarea veşnică a ziariştilor, dacă aceasta nu e mafie, apoi ce e?
Ma revenim.
Taboră Ion
Curaj.TV – media alternativă 
2 gânduri despre „Gînduri de după gratii despre condiţiile din izolatoare”